Dacă încă nu ți-ai făcut lista de lectrură pentru vacanță și începutul anului 2025, te ajută Cristina Șoldan, psiholog clinician și psihoterapeut, cu o listă de recomandări.

1. ,,Nostalgia originilor", Mircea Eliade

,,Nostalgia originilor” de Mircea Eliade explorează ideea că ființa umană tinde să se întoarcă la „origini” – la un moment primordial care oferă existenței sens și ordine sacrală. Eliade argumentează că miturile, riturile și simbolurile sunt fundamentale pentru identitatea umană și continuitatea spirituală, permițându-le oamenilor să găsească stabilitate și semnificație în fața schimbărilor.

Prin conectarea la mituri, individul își poate recăpăta orientarea într-o lume fragmentată și complexă, iar această întoarcere către experiențele sacre ale trecutului reprezintă o modalitate de a regăsi autenticitatea și de a trăi o existență mai ancorată. În contextul modern, Eliade avertizează că pierderea acestei conexiuni cu sacralitatea originilor poate duce la o criză a sensului, dar sugerează că reîntoarcerea la mituri, chiar și reinterpretate, poate reînnoi stabilitatea și semnificația vieții moderne.

2. ,,Întoarcerea din rai", Mircea Eliade

,,Întoarcerea din rai” este un roman care explorează sensul vieții și căutarea identității, plasat în perioada interbelică. Abordează teme existențiale de o actualitate surprinzătoare, precum căutarea absolutului, iubirea, destinul și complexitatea relațiilor umane. Eliade surprinde o generație dezorientată, frământată de întrebări despre viață și viitor, iar personajele sale reflectă un tumult interior profund, în încercarea de a-și defini locul în lume. Întoarcerea din rai este o lectură intensă și contemplativă, aducând în prim-plan căutarea neobosită a sensului existențial.

3. ,,Chipul ascuns al lucrurilor", Constantin Noica

,,Chipul ascuns al lucrurilor" este o reflecție filosofică asupra sensului vieții, explorând „fața ascunsă” a realității – acea esență și valoare profundă ce conferă sens existenței dincolo de aparențele imediate. Noica consideră viața o căutare constantă a adevărului și înțelepciunii, susținând că împlinirea vine dintr-o relație profundă cu ideile fundamentale.

Cartea îmbină filozofia cu poezia, transformând gândirea abstractă în imagini simbolice care surprind esența lumii. Noica îndeamnă la introspecție, propunând că răspunsurile existențiale nu se găsesc doar în realitatea exterioară, ci și în interiorul nostru, prin contemplare. În viziunea sa, intelectualitatea și cunoașterea reprezintă căi de acces către un sens mai profund, iar „chipul ascuns” al lucrurilor devine vizibil pentru cei care privesc dincolo de suprafață.

4. ,,Omul în căutarea sensului vieții", Viktor Frankl

Cartea lui Frankl este atât o poveste de supraviețuire, cât și o explorare a sensului vieții în fața adversității extreme. Fiind psihiatru și supraviețuitor al Holocaustului, Frankl propune logoterapia, o formă de psihoterapie care se concentrează pe identificarea și cultivarea sensului vieții ca o modalitate de a depăși suferința. În lagărele de concentrare, Frankl a observat că oamenii care aveau un motiv de a trăi – o dorință puternică, fie de a-i revedea pe cei dragi, fie de a duce la bun sfârșit o lucrare neterminată – aveau șanse mai mari de supraviețuire. Frankl susține că sensul este o nevoie fundamentală umană și că poate fi descoperit chiar și în cele mai întunecate momente, de exemplu prin alegerea unui scop de îndeplinit, acceptarea suferinței ca parte a vieții sau prin dragostea pentru cei apropiați. Mesajul principal al cărții este că, deși nu putem controla întotdeauna circumstanțele exterioare, putem alege cum răspundem la ele, găsind un sens mai profund.

5. ,,Mitul lui Sisif", Albert Camus

Camus explorează existențialismul și conceptul de absurd – ideea că universul este, în esență, lipsit de sens și că orice încercare de a găsi un sens absolut este destinată eșecului. Mitul lui Sisif, în care protagonistul este condamnat să împingă un bolovan pe un munte pentru eternitate, este o metaforă a condiției umane. Camus susține că, deși viața poate părea absurdă, avem libertatea de a ne crea propriul sens. Paradoxal, el îndeamnă cititorii să accepte absurditatea și să trăiască ,,fără resemnare". Confruntându-ne cu absurdul, putem găsi libertate, iar misiunea noastră devine aceea de a trăi în prezent, apreciind fiecare moment și alegând să ne definim propria existență. Este un manifest al rezilienței în fața lipsei de sens, invitând la acceptarea tragicomicului vieții.

6. ,,Omul și simbolurile sale", Carl Jung

În această carte, Jung explorează rolul simbolurilor și al arhetipurilor în experiența umană și importanța integrării acestora în procesul de individuație – drumul spre un sine autentic. Jung susține că simbolurile, fie ele religioase, mitologice sau culturale, joacă un rol esențial în dezvoltarea sinelui, oferind semnificații care ne pot ghida în înțelegerea propriilor nevoi, frici și aspirații. Cartea explică modul în care inconștientul colectiv influențează comportamentele și alegerile noastre, iar prin explorarea acestor simboluri putem atinge o înțelegere mai profundă a propriei existențe. Jung propune că sensul vieții poate fi descoperit printr-o descifrare a mesajelor inconștiente și a simbolurilor personale, proces care poate oferi un sentiment de completitudine și de apartenență la ceva mai mare.

7. ,,Plânsul lui Nietzsche", Irvin D. Yalom

Yalom combină ficțiunea istorică și psihologia pentru a crea un dialog imaginar între filosoful Friedrich Nietzsche și Dr. Josef Breuer, unul dintre mentorii lui Freud. Pornind de la o întrebare existențială: „Care este sensul suferinței?”, cartea explorează concepte filosofice profunde, cum ar fi dorința de putere, importanța voinței și libertatea de a trăi o viață autentică. Într-un mod inedit, Yalom construiește o prietenie între Nietzsche și Breuer, care îl ajută pe Nietzsche să își confrunte propria disperare și pe Breuer să descopere puterea autentică a psihoterapiei. Cartea este fascinantă și provocatoare, oferind atât lecții de viață, cât și o perspectivă asupra suferinței ca sursă de cunoaștere și transformare personală.

8. ,,Soluția Schopenhauer", Irvin D. Yalom

În ,,Soluția Schopenhauer" Irvin D. Yalom explorează teme profunde precum sensul vieții, relațiile umane și confruntarea cu moartea prin povestea lui Julius Hertzfeld, un psihoterapeut diagnosticat cu o boală terminală. În încercarea de a da sens propriei vieți, Julius reia legătura cu un fost pacient, Philip, un adept al filosofiei schopenhaueriene. Romanul pune în contrast pesimismul lui Schopenhauer – care vede suferința ca inevitabilă și sugerează renunțarea la dorințe – cu abordarea terapeutică a lui Julius, care promovează ideea că relațiile și căutarea unui sens personal pot îmbogăți viața.

Pe parcurs, membrii grupului de terapie își examinează suferințele și descoperă alinare în legături autentice, sugerând că filosofia și psihoterapia se pot completa reciproc: filosofia oferă înțelegeri existențiale, iar psihoterapia, mijloacele de a trăi cu ele.

9. ,,Călăul dragostei și alte povești de psihoterapie", Irvin D. Yalom

Această carte este o colecție de povestiri inspirate din cazurile reale întâlnite de Yalom în practica sa. Fiecare poveste explorează o problemă existențială diferită, cum ar fi frica de moarte, nevoia de sens, singurătatea sau dificultatea de a ierta. Personajele sunt foarte bine conturate și fiecare se confruntă cu propriile demoni interiori. Yalom își folosește talentul de povestitor și experiența vastă pentru a prezenta nu doar procesele terapeutice, ci și provocările și limitele psihoterapiei. În plus, cartea subliniază că terapia este un proces de creștere reciprocă – la fel cum pacienții lui Yalom își descoperă adevăratul sine, și el învață de la ei și devine mai empatic și mai conectat.

10. ,,Minciuni pe canapea", Irvin D. Yalom

În această carte de ficțiune, Yalom explorează latura etică și morală a psihoterapiei. Romanul urmărește interacțiunile complicate dintre terapeuți și pacienți, prezentând o poveste în care granițele profesionale sunt puse la încercare. Yalom conturează o poveste despre vulnerabilitățile ascunse ale terapeuților și modul în care aceștia își pot proiecta propriile probleme asupra pacienților. Cartea atinge teme precum manipularea, puterea și dorința de onestitate, toate filtrate prin relațiile terapeutice. Yalom pune sub semnul întrebării ideea de obiectivitate în terapie, evidențiind că terapeuții sunt și ei, la rândul lor, oameni cu propriile defecte și nesiguranțe.

11. ,,Privind în soare: Cum înfruntăm ideea de moarte", Irvin D. Yalom

Această lucrare este o reflecție filosofică și psihologică asupra morții și a anxietății existențiale. Yalom discută cum evitarea gândului morții ne influențează deciziile, relațiile și comportamentele. Prin exemple din propria experiență clinică și cazuri din practica sa, el explică modul în care acceptarea mortalității ne poate elibera și ne poate ajuta să trăim o viață mai autentică. Yalom aduce o notă de empatie și realism, demonstrând că, deși moartea este o realitate inevitabilă, relațiile și momentele de conexiune autentică pot aduce sens și împlinire. Cartea este, în esență, un ghid de viață care ne îndeamnă să ne trăim existența într-un mod conștient, să fim prezenți și să ne asumăm vulnerabilitățile pentru a construi relații autentice.

12. ,,Mama și sensul vieții", Irvin D. Yalom

Această colecție de povestiri terapeutice explorează experiențele legate de pierdere, familie și căutarea sensului. Titlul evocă legătura dintre experiențele din copilărie și impactul lor asupra modului în care percepem viața și moartea. Yalom se concentrează asupra relației cu mama sa, explorând efectul pe care l-a avut aceasta asupra dezvoltării sale și asupra felului în care percepe sensul vieții și moartea. În fiecare poveste, pacienții săi se confruntă cu pierderi și suferințe profunde, iar Yalom îi ajută să găsească semnificații ascunse în aceste experiențe dureroase. Este o carte emoționantă, care reflectă asupra importanței reconcilierii cu trecutul și asupra căutării sensului în momentele de suferință.

13. ,,O bază de siguranță", John Bowlby

O bază de siguranță este o lucrare fundamentală în teoria atașamentului, care explorează rolul relațiilor de atașament sănătoase în dezvoltarea emoțională și socială a individului. Bowlby argumentează că legăturile timpurii, în special cu figura maternă, creează o „bază de siguranță” ce permite copilului să exploreze lumea cu încredere. Dacă această bază este nesigură sau lipsită de consistență, pot apărea insecurități care influențează negativ relațiile și stabilitatea emoțională în viața adultă.

Cartea reunește eseuri și studii ce demonstrează continuitatea atașamentului: experiențele timpurii afectează tiparele de relaționare ale adultului, contribuind la o imagine de sine sănătoasă și la relații stabile dacă baza de siguranță este solidă. Bowlby subliniază că absența unei figuri de atașament poate avea efecte de durată asupra individului, influențându-i atât comportamentul, cât și emoțiile.

În concluzie, ,,O bază de siguranță" evidențiază impactul primilor ani de viață și rolul esențial al părinților în crearea unei personalități echilibrate, oferind un cadru teoretic durabil pentru înțelegerea relațiilor de atașament.

Zona de confort – Zona de disconfort: cheia transformării personale

Citește mai departe